Acasă Blog

Zi memorabilă pentru locuitorii comunei Taşca

0

Ieri, pentru comuna Taşca a fost o zi de sărbătoare specială. Cea de-a XXIV-a ediţie a Zilelor Comunei, intitulată sugestiv „Flori de Munte“, a debutat cu un moment de o însemnătate aparte. Cu începere de la ora 11, toată suflarea comunei a fost de faţă, cu mic cu mare, la ceremonia militară, care a avut loc în centrul localităţii, acolo unde Comandamentul Batalionului 634 Infanterie „Petrodava“ a fost şi el nelipsit. După salutarea drapelului de luptă, oficialităţile judeţene, care au răspuns invitaţiei de a fi alături la acest semnificativ moment, au asistat, alături de reprezentanţii autorităţilor local şi locuitorii comunei, la intonarea Imnului României şi la slujba de pomenire oficiată în cinstea eroilor români, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă.

Primăria şi Consiliul Local au ţinut să organizeze această ceremonie ţinând cont de mai multe aspecte, evidenţiate de Daniela Ursache, primarul comunei Taşca. „Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, ne-am dorit să scriem o pagină de istorie în conştiinţa colectivă a neamului românesc. Am fost martori şi ctitori ai unor momente înălţătoare dedicate eroilor acestor meleaguri, pomenirii şi cinstirii lor, precum şi sărbătoririi comunei Taşca, în anul Centenarului Marii Uniri. Mă cunoaşteţi cu toţii foarte bine şi ştiţi că voi spune întotdeauna lucrurilor pe nume. Nimic din ceea ce s-a întâmplat aici nu ar fi fost posibil fără susţinerea locuitorilor din Taşca, moment pentru care profit de această ocazie să vă mulţumesc pentru încrederea cu care m-aţi creditat. Mă înclin în faţa voastră, dragii mei, şi vă încredinţez că viitorul acestei comune va fi pe măsura aşteptărilor, dorinţelor, credin-ţelor şi sufletelor voastre! Motivul pentru care, pentru prima dată în istoria comunei Taşca, am organizat o ceremonie militară, este că Armata şi Biserica reprezintă cei mai importanţi piloni ai conştiinţei noastre naţionale. În ciuda vicisitudinilor sale, poporul român a supravieţuit. Lor le datorăm integritatea şi suveranitatea acestei ţări şi este o datorie a noastră să nu-i uităm pe cei pentru care România şi românismul nu ar fi fost niciodată ceea ce sunt astăzi. Prezenţa militarilor români la sărbătoarea comunei Taşca are în acest an o dublă semnificaţie. Suntem în anul centenarului, la 1 Decembrie se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire şi consider că şi noi, străjerii Văii Muntelui, trebuie să celebrăm cum se cuvine împlinirea de veacuri a românilor. Pe aceste meleaguri, mărşăluiau spre Ardeal, în iarna anului 1917, ostaşii Regimentului 15 Infanterie, contingent al Armatei Române, care a dus victorios steagul României, până la Budapesta. Când Primul Război Mondial   s-a încheiat, drapelul Re-gimentului 15 Infanterie a fost decorat cu Ordinul Steaua României în Grad de Cavaler. Urmaşii bra-vilor eroi, care în drumul lor spre casă s-au oprit la Alba-Iulia, au adus la bun sfârşit ceea ce Mihai Viteazu realizase la data de 27 mai, anul 1600: prima unire politică a celor trei ţări româneşti. Am organizat această ceremonie pentru că suntem români şi pentru că suntem datori noi, cât şi generaţiile viitoare, să ne cinstim înaintaşii şi să sperăm că vom fi uniţi într-o Românie mai bună. Mulţumesc pentru prezenţa fraţilor noştri, de peste Prut, acum cetăţeni ai Republicii Moldova, pentru care visul reîntregirii, prin unirea cu patria mamă nu a murit şi nu se va  tinge niciodată! Nădăjduiesc că această zi va fi una de referinţă pentru viitorul comunei noastre şi că uniţi în credinţa noastră, în Bunul Dumnezeu şi România, vom depăşi orice vicisitudine a sorţii“, a spus Daniela Ursache.

La eveniment a fost prezent şi Ion Asaftei, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, care a îndemnat la unitate şi a amintit despre jertfa ostaşilor români. „Am trăit un moment semnificativ, pentru istoria neamului nostru. Mai dăm o filă de istorie şi încercăm, după forţa şi credinţa noastră, să aducem la nivelul conştiinţei noastre faptele de eroism pe care ostaşii noştri le-au realizat, de-a lungul timpului, în momente esenţiale pentru devenirea, independenţa şi demnitatea României. Pentru tot ceea ce înseamnă jertfa supremă, pentru pământ, pentru ţară, pentru neam şi pentru ceea ce suntem astăzi. Nu trebuie să uităm şi faptul că au fost şi alţi eroi pentru care purtăm un respect deosebit. Este vorba despre eroii dinaintea acestor războaie, dar şi eroii de pe frontul nevăzut. Şi pe ei trebuie să-i respectăm şi să-i invocăm în rugăciunile noastre, pentru ca neamul românesc să dăinuie pentru veşnicie pe aceste meleaguri. În acest an centenar, trebuie să fim mai uniţi ca niciodată. Glorie eternă eroilor români şi la mulţi ani comunei Taşca!“, a spus Asaftei.

La acelaşi moment solemn a participat şi prefectul judeţului, Daniela Soroceanu, care în timpul discursului oficial a cerut ca numele înscrise pe monumentul eroilor să fie citite cu voce tare, spre aducere aminte. „Salut iniţiativa doamnei primar, Daniela Ursache, de a omagia la Taşca, în anul Centenarului, eroii neamului! La monumentul dedicat lor, ca urmare a participării la Războiul de Independenţă şi la cele două Războaie Mondiale, lupta pentru apărarea independenţei şi libertăţii ţării, a suvera-nităţii naţionale, au reprezentat mereu şi reprezintă o valoare supremă pentru poporul nostru. În istorie, proclamarea independenţei, consacrată pe câmpurile de bătălie şi apoi recunoscută pe plan internaţional, a deschis noi perspective ale dezvoltării societăţii româneşti. Prin jertfele date în teatrele militare, poporul român şi-a înscris numele la loc de cinste, în cronica războiului, ostaşii noştri reuşind ca prin dăruirea lor să apere pământul străbun. Aducem un pios omagiu eroilor neamului, celor ce s-au sacrificat în numele valorilor, principiilor şi idealurilor, pentru viitorul şi pentru stabilitatea României“, a spus prefectul judeţului.

La finalul ceremoniei militare, după defilare Drapelului de Luptă şi a Gărzii de Onoare, puţinii ve-terani de război rămaşi în viaţă, din comuna Taşca, au fost aplaudaţi la scenă deschisă, fiindu-le înmânate diplome de recunoştinţă.

Petrecere şi voie bună, în Parcul „Sfânta Maria“

În cea de-a doua parte a zilei de sărbătoare, distracţia şi-a făcut loc în cunoscutul Parc „Sfânta Maria“, acolo unde sutele de petrecăreţi au trăit momente de calitate. Asta datorită organizatorilor care au reuşit să aducă invitaţi de marcă pe scena amplasată în centrul parcului. Înainte de a da „dezlegare“ petrecerii, edilul Daniela Ursache a ţinut să acorde diplome de recunoştinţă pentru cuplurile „de aur“, care au împlinit 50 de ani de căsnicie; elevilor, profesorilor şi oamenilor de cultură care au promovat comuna Taşca prin conduita şi rezultatele activităţilor iniţiate de aceştia. „Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am ajuns o nouă ediţie a Zilelor Comunei Taşca. Mulţumesc pentru toată susţinerea de care am parte în activitatea pe care o desfăşor! Mulţumesc pentru susţinere membrilor Consiliului Local şi colectivului Primăriei. Nu-mi place să mă lungesc cu poveşti şi mă rog să vină momentul în care ceea ce facem zi de zi să se cunoască şi mă mai rog să apreciaţi ceea ce se face. Am o listă de investiţii la care muncim, dar până nu vor fi gata nu o să vin în fiecare zi a comunei, nu o să postez pe reţele de socializare, ca să mă laud. Dragii mei, doar trebuie să vedeţi şi să aveţi încredere în mine, atât. În rest, n-are rost să spun poveşti, n-are rost să vă înebunesc cu laude, pentru că Dumnezeu m-ar pedepsi dacă m-aş mândri. Vă mulţumesc!“, a adăugat primarul Ursache. Până la lăsatul serii, pe scenă au urcat: Grupul vocal „Floare de lotus“, al Şcolii Gimnaziale „Vasile Mitru“ din Taşca,  Ansamblul etnofolcloric „Plăieşii“, Alexandru Recolciuc, Ionela Brănişteanu, George Cojocărescu, Grupul Folk „Eu cred!“, Aura, Alessandra şi, nu în ultimul rând, Mihai Trăistariu.

(M.T.)

Ziua Comunei Săvineşti a adunat laolaltă fiii satului

0

Cea de a IX-a ediţie a „Zilei Comunei Săvineşti“, desfăşurată ieri, s-a dovedit a fi o încununare a muncii de peste an a edilului, a consilierilor, dar şi a cetăţenilor acestei comune.

Ca şi la ediţiile trecute, sute de localnici s-au strâns în zona special amenajată pentru această ma-nifestare – parcul din centrul localităţii – pentru a sărbători o nouă ediţie a „Zilei Comunei Săvineşti“, ce s-a desfăşurat sub auspiciile Centenarului Marii Uniri de la 1918,  înţelegerii, bunei dispoziţii şi ale marii sărbători religioase care a precedat-o: Adormirea Maicii Domnului.

Sărbătoarea a adunat laolată fii ai satului, veniţi de la muncă din străinătate, gospodari ai locului care, după un an de trudă, au aşteptat cu nerăbdare o asemenea manifestare pentru a uita de grijile cotidiene şi a se distra pe cinste. „Ziua Comunei Săvineşti“ a fost o sărbătoare cu adevărat fără seamăn, organizatorii – Primăria şi Consi-liul Local – întrecându-se pe sine. Celor prezenţi le-a fost oferit un program artistic deosebit, în cadrul căruia şi-au dat concursul interpreţi renumiţi în ţară şi nu numai. Dar mai înainte, aşa cum stă bine unei comunităţi destoinice şi cu frică de Dumnezeu, un sobor de preoţi a binecuvântat „Ziua Comunei Săvineşti“.

Nunţi de aur, momente artistice de platină

Ca de fiecare dată, sufletul ma-nifestărilor prilejuite de Ziua Comunei a fost primarul Daniel Horciu. El a fost cel care a dat, de altfel, startul sărbătorii: „Bine aţi venit la cea de-a IX-a ediţie a Zilei Comunei Săvineşti. Şi în acest an am pregătit un program pentru toate gusturile. Mai înainte de toate, îi vom cinsti cum se cuvine pe consătenii noştri ajunşi la nunta de aur. Apoi, programul nostru va intra în linie dreaptă şi vom da startul petrecerii. Dar mai înainte, fiind anul Centenarului, anul în care ţara noastră a împlinit un secol, permiteţi-mi să vă urez mulţi ani cu bucurii – ca români, ca fraţi! La mulţi ani şi celor prezenţi, şi celor care nu sunt cu noi! La mulţi ani, săvineşteni!“

După ce primarul Horciu s-a adresat celor prezenţi, „Ziua Comunei Săvineşti“ a continuat cu un emoţionant moment: premierea celor şapte cupluri din Săvineşti care în acest an serbează nunta de aur – 50 de ani de căsnicie. Adevărate modele pentru tânăra generaţie, perechile au urcat pe scenă, în aplauzele publicului, pentru a primi premii în bani, flori (doamnele) şi sticle de şampanie (domnii).

„Ca în fiecare an, sărbătorim pe acei soţi fideli şi răbdători care au trăit împreună practic întreaga viaţă. 50 de ani nu-i puţin lucru când îţi împarţi bucuriile, dar mai ales grijile şi necazurile cu altcineva. Merită respectul nostru, merită aplauzele noastre“, a conchis primarul Daniel Horciu.

Imediat după acest moment, s-a dat startul petrecerii. Au urcat pe scenă elevii talentaţi de la Şcoala „I. Gervescu“ din Săvineşti. Ei au cântat, au dansat dansuri populare şi de societate, au recitat şi au jucat chiar şi o scurtă scenetă. Din pu-blic, părinţi şi bunici au aplaudat furtunos fiecare moment artistic în parte.

Rând pe rând apoi, până târziu aseară, în faţa publicului au apărut Cornelia Ştefan, Lili Ciortan, Sabina Ursachi, Nelu Hongu, formaţia „Nemuritorii“, formaţia „Alb Negru“, Mioara Velicu, Dinu Iancu Sălăjanu şi, în special spre deliciul tinerilor, Lidia Buble

Săvineşti, o comună europeană

Daniel Horciu – primarul comunei Săvineşti a demonstrat, în cei zece ani petrecuţi în fruntea comunităţii, că poate îmbunătăţi viaţa celor care l-au ales şi că interesul cetăţenilor este împărtăşit şi de executivul primăriei.

Cu aprobarea consilierilor locali, membrii executivului s-au ocupat de cele mai presante probleme ale localităţii: asfaltarea unor străzi din toată comuna, extinderea reţelei de gaz metan, extinderea reţelei de apă potabilă, investiţii la şcoli şi grădiniţe. Majoritatea acestor lucrări au fost realizate cu bani proprii, în urma unor licitaţii desfăşurate ca la carte şi cu firme serioase. Însă nu lipsesc nici investiţiile realizate cu importante fonduri europene.

Primarul Daniel Horciu: „În 2017 am depus, prin POR 2014-2020, două importante proiecte. Cu mândrie îi anunţ ce concetăţenii mei că am primit finanţare pentru ambele! În primul rând este vorba despre înfiinţarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, în localul şcolii vechi din comună; am primit o finanţare de 1,5 milioane de euro, noi contribuind cu 250.000 de lei de la bugetul local; acest proiect este în faza de precontractare. Un alt proiect european se referă la reabilitarea termică şi creşterea eficienţei energe-tice a clădirii Şcolii nr. 1 Săvineşti. Am primit tot 1,5 milioane de euro, de asemenea partea de cofinanţare fiind de 250.000 de lei; aici, procedura este şi mai avansată – suntem în faza de contractare. Foarte aproape de obţinerea finanţării suntem şi cu un proiect în valoare de 38.000 de euro, depus prin intermediul GAL «Drumurile Bistriţei», pentru modernizarea iluminatului pu-blic. Vom monta lămpi led, de 20 de watti, pe străzile Cracăului, Transformatorului (din satul Dumbrava Deal), Grădinarilor, Liliacului şi Preot Macovei (din satul Săvineşti)“.

În ceea ce priveşte investiţiile cu bani de la bugetul local, veştile sunt la fel de bune: „Am reuşit să extindem reţeaua de gaz metan pe străzile Luncii şi Liliacului, beneficiare fiind vreo sută de familii. La momentul de faţă, trei sferturi din comună are reţea de gaz metan! Până la sfârşitul anului, vom extinde reţeaua pe străzile Bistriţei, Chimiei 3 şi Chimiei 4 – circa un kilometru de reţea Pe de altă parte, am continuat asfaltările. Am turnat covor asfaltic pe străzile Jderului, Chimiei 1 şi Liliacului – în total, circa 800 de metri liniari. Până la sfârşitul mandatului actual vom termina de asfaltat toate străzile din comună. Avem în plan inclusiv asfaltarea drumului care face legătura cu satul Dumbrava Deal (DC 110C); anul acesta, vom turna asfalt pe porţiunea cuprinsă între DN 15 şi calea ferată. O altă preocupare a noastră o constituie extinderea reţelei de apă potabilă; în acest an vom trage apă la casele de pe marginea DN 15 – de la intersecţia cu strada Vulturului până la limita dinspre Roznov a comunei noastre“.

(Liviu ILIE)

Turul Masivului Ceahlău XCM, ediţia a II-a

0

La umbra muntelui legendă Ceahlău pregătirile sunt în toi pentru organizarea şi desfăşurarea întrecerilor celei de-a doua ediţii a concursului de mountain-bike „Turul Masivului Ceahlău – XCM“. Evenimentul este programat pentru ziua de sâmbătă, 15 septembrie.

Formatul concursului este cel de Cross Country Marathon,  desfăşurându-se în cea mai mare parte pe drumuri de munte.

Premiile vor consta în medalii, diplome şi produse de la sponsori.

Perioada de înscriere a început pe 15 iulie şi se va termina la 10 septembrie. Pentru perioada 15 iulie-15 august, taxa de participare a costat 70 lei. De joi, 16 august, taxa de participare costă 80 de lei şi se poate achia până la 12 septembrie. Cei care vor dori să se înscrie la faţa locului, în limita locurilor disponibile, vor achita o taxă de 100 de lei. Pentru întrecerea traseului „Fammily“, taxa de participare este de 50 de lei (echipă).

Startul va fi dat de la ora 10 pentru concurenţii traseului lung, respectiv la ora 10.10 pentru competitorii traseului scurt. Organizatori sunt cei de la Complexul ArtEd Durău şi HPM – Pro Mountain Sports Iaşi.

Concursul are o singură zonă tehnică, comună celor două trasee, cuprinsă între Poiana Stănile – Poiana Văratec – Poiana Maicilor – Drumul Axial Izvorul Muntelui. Respectiva zonă tehnică este una dificilă şi trebuie abordată cu atenţie.

Traseele se vor prezenta bine în condiţii de ploaie, fiind drumuri de munte pietroase. La fel ca în 2017, ideea evenimentului sportiv este aceea de a parcurge un traseu care înconjoară masivul, cu punct de plecare/sosire în staţiunea Durău. În acelaşi timp, organizatorii doresc să aducă iubitorii ciclismului montan în zona plină de poveste a muntelui emblematic din Carpaţii Orientali.

Pentru acest an, organizatorii vor să revină la ideea iniţială a traseului lung, acesta având 66 km cu 2.100 metri diferenţă de nivel şi parcurgând, mai nou, distanţa dintre Izvorul Alb şi Comuna Ceahlău pe malul Lacului Bicaz. Traseul scurt va rămâne acelaşi de anul trecut, cu 50 km şi 1.430 metri diferenţă de nivel, care va trece prin aceleaşi locuri pitoreşti ca cel lung.

În funcţie de starea lor la data concursului, traseele pot suferi modificări. Traseul lung (66 km / 2010 m diferenţă de nivel) pleacă din incinta complexului ArtEd Durău, în coborâre până la intersecţia cu drumul forestier ce duce spre Satul Schit. Urmează urcarea pe D.F. Slatina, apoi pe D.F. Pârâul lui Martin până „La Scaune“, coborâre pe Valea Bistrei Mari până la intersecţia cu Bistra Mică. De acolo se pleacă în urcare până în Poiana Stănile, iar de acolo vine partea tehnică a traseului, poteca ce traversează pădurea spre Poiana Văratec şi Poiana Maicilor fiind accidentată şi mai greu de parcurs. Din Poiana Maicilor urmează o coborâre tehnică până în Axial Izvorul Muntelui. Odată ajunşi în Axial, concurenţii vor parcurge aproximativ 2 km în urcare până la Cabana Falon, unde traseul lung duce dreapta pe Izvorul Alb până în satul cu acelaşi nume. În sat, drumul face stânga pe drumul forestier ce urmează malul lacului Bicaz până în comuna Ceahlău. În această localitate se va merge pe asfalt până în spatele şcolii, de unde se va urca pe Humărie până în Axial, drept prin pădure.

Traseul scurt (50 km / 1500 m diferenţă de nivel) pleacă din incinta complexului ArtEd Durău, în coborâre pânã la intersecţia cu drumul forestier ce duce spre Satul Schit. De acolo urmează urcarea pe D.F. Slatina, apoi pe D.F. Pârâul lui Martin până „La Scaune“. Din nou coborâre pe Valea Bistrei Mari până la intersecţia cu Bistra Mică. Urmează drumul în urcare până în Poiana Stănile şi partea tehnică a traseului: poteca ce traversează pădurea spre Poiana Văratec şi Poiana Maicilor, fiind accidentată şi mai greu de parcurs. Din Poiana Maicilor urmează o coborâre tehnică până în Axial Izvorul Muntelui. De acolo urmează Drumul Axial până deasupra complexului ArtEd Durău şi coborârea prin pădure.

Traseul family (maxim 10 km) are rolul de a încuraja copiii cu vârsta între 6 şi 14 ani să ia parte la eveniment, în calitate de concurenţi. Dificultatea va fi mică, intregul traseu desfăşurându-se pe Drumul Axial. Copiii vor participa în concurs însoţiţi de către un părinte sau de către un adult pentru care părintele şi-a dat acordul scris.

Dacă va fi cazul, organizatorii vor impune echipament obligatoriu de protecţie împotriva intemperiilor (ploaie, frig etc).

Parcurgerea traseului se va face numai pe biciclete de munte (mountain bike). Casca de protecţie este obligatorie şi duce la descalificarea concurenţilor observaţi de arbitri fără aceasta. Nimeni nu va lua startul fără cască de protecţie. Trecerea prin toate punctele de control este obligatorie, în caz contrar concurenţii în cauză vor fi descalificaţi. Distanţele de concurs vor fi parcurse în limite de timp ce vor fi stabilite de către organizatori în funcţie de condiţiile meteo.

(Ciprian AVĂDANEI)

Ţepe cu maşini second hand

0

Cumpărarea unei maşini second hand, de cele mai multe ori, îţi poate aduce mai multe necazuri decât satisfacţii. Ba chiar poţi să te alegi şi cu un dosar penal, pentru că, samsarii, în goana lor după un câştig uşor şi cât mai mare, fac tot felul de „scheme“ care să te convingă să cumperi automobilul. Pe piaţa auto second hand au ajuns, în ultimul an, tot felul de maşini care ascund o mulţime de pro-bleme. Astfel, samsarii scot cu tupeu la vânzare atât maşini furate, dar mai ales autovehicule reparate sumar.

Mai nou, însă, comercianţii de maşini la mâna a doua apelează la o altă metodă „murdară“ menită să-i înşele pe cumpărători. Mai exact, în ultima perioadă, la Registrului Auto Român (RAR) s-au primit solicitări pentru emiterea documentelor necesare înmatriculării în România a unor vehicule provenite din state membre UE, care aveau înscrise în documentele de înmatriculare menţiunea „VER-WERTUNGSNAGHWEIS LAG VOR“ sau altele similare care conţin termenul „VER-WERTUNGSNAGHWEIS“.

„Aceste menţiuni sunt asociate cu operaţiunea de dezmembrare efectivă a vehiculelor sau cel puţin angajamentul ferm de dezmembrare, iar autorităţile germane nu mai permit reînmatricularea vehiculelor respective“, a transmis RAR. Potrivit legii, persoanele fizice sau cele juridice deţinătoare de autovehicule scoase din uz au obligaţia de a le preda operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare a acestora, sau celor autorizaţi să efectueze operaţiuni de tratare.

De altfel, RAR a şi emis o instrucţiune de lucru privind refuzul eliberării documentelor necesare înmatricultării în România a unor astfel de autovehicule: „Activităţile solicitate pentru asemenea vehicule se înregistrează în programul de registru al RAR cu rezoluţia «Respins», iar numerele lor de identificare se blochează în sistemul nostru informatic. De la începutul anului şi până în prezent, au fost blocate în sistemul nostru informatic mai multe vehicule pentru care au existat informaţii privind dezmembrarea acestora“.

Mare atenţie la ce cumpăraţi!

Prin urmare, RAR le recomandă cumpărătorilor de vehicule utilizate, provenite din alte state, să nu le achiziţioneze fără documente de înmatriculare.

În plus, la momentul achiziţionării vehiculelor, se impune verificarea cu atenţie a documentelor de înmatriculare astfel încât acestea să nu fie depreciate cu intenţia de a ascunde statutul de vehicul scos din uz în vederea dezmembrării (ştersături, zone acoperite cu diverse etichete, etc.).

Samsarii consacraţi sau persoanele care vor să scape de vechea maşină pentru a-şi cumpăra alta mai bună se folosesc de diverse metode pentru a înşela vigilenţa cumpărătorilor. Actele „pe direct“ este una dintre ele. Aceasta presupune încheierea actelor direct între client şi vânzatorul din ţara de unde provine maşina. În felul acesta, samsarul nu apare în niciun document. Practic, el va falsifica actele maşinii luată de la străin, în dreptul vânzătorului rămânând datele corecte ale proprietarului, dar cu o semnătură nereală, iar la cumpărător va fi lăsat loc liber (aici va apărea numele persoanei din România căreia îi va fi vândută maşina). În fapt, cumpărătorul final nu va fi niciodată proprietarul maşinii (putând chiar fi acuzat de uz de fals la încercarea de înmatriculare), iar samsarul nu va putea fi găsit pentru a fi tras la răspundere.

„Actele“ făcute „de mână“ (chitanţă de mână) sunt o altă metodă, întâlnită şi în prezent, mai ales în mediul rural. Maşina nu poate fi radiată sau înmatriculată niciodată cu astfel de documente. În fine, o altă metodă des folosită este cea a maşinilor furate de la firmele de închiriat şi revândute cu documente contrafacute (de exemplu contractul de vânzare-cumpărare). Maşina va apărea ca fiind sustrasă cu mult timp după ce a fost revândută în repetate rânduri. Mai sunt, totodată, şi maşinile „clonate“ – cu documente de la una şi caroseria de la alta, atenţionează şi poliţiştii.

(Mihai SAVA)

Întâia prăznuire a Sfântului Gheorghe Pelerinul

0

Astăzi – vineri, 17 august – Biserica Ortodoxă Română îl va prăznui pentru întâia dată pe Gheorghe Lazăr, cel cunoscut pietrenilor de la început de veac XX drept sihastrul din Turnul lui Ştefan cel Mare, canonizat pe 5 octombrie 2017 sub numele Sfântul Gheorghe Pelerinul.

Cu acest prilej, la Mănăstirea Văratec va avea loc o slujbă de pomenire – osemintele sfântului aflându-se în gropniţa mănăstirii nemţene.

Proclamarea solemnă a ca-nonizării lui Gheorghe Lazăr a avut loc duminică, 25 martie 2018, de Buna Vestire, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, în prezenţa Patriarhului Daniel.

Pe 24 iunie 2018 a fost săvârşită proclamarea locală a canonizării, la biserica „Sfântul Ioan Domnesc“ din Piatra-Neamţ. Ceremonia a adunat, pe platoul Curţii Domneşti, mii de credincioşi. Slujba a fost oficiată de ierarhii Teofan – Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Ioachim – Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Ignatie – Episcopul Huşilor şi Macarie – Episcopul Europei de Nord. Acestui sobor s-au alăturat preoţi de la parohiile din Piatra-Neamţ şi împrejurimi.

Moaştele Sfântului  Gheorghe Pelerinul au fost purtate în procesiune pe străzile din centrul oraşului. Mulţimea a mers pe traseul: Biserica „Sfântul Ioan Domnesc“ – Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlău – Consiliul Judeţean – Biserica „Sfântul Ioan Domnesc“.

Sfântul Gheorghe Pele-rinul s-a născut în comuna Şugag, judeţul Alba, în anul 1846. Când avea vârsta de 24 de ani, părinţii săi l-au căsătorit şi l-au lăsat moştenitor al averii lor. A rămas alături de soţie aproape 20 de ani, având cinci copii. Ducea o viaţă creştinească, în muncă cinstită, în rugăciune, în post şi milostenie. Îndeletnicirea lui era creşterea vitelor.

În anul 1884, s-a dus să se închine la Mormântul Domnului şi a rămas la mănăstirile din pustiul Iordanului şi al Sinaiului peste un an de zile. Apoi a stat un an şi jumătate la Muntele Athos. După ce s-a întors în ţară, a mai trăit câţiva ani în familie, şi-a văzut copiii la casele lor, iar în anul 1890 s-a retras ca pelerin spre mănăstirile Moldovei.

După ce se închină la toate sfintele lăcaşuri, Gheorghe Lazăr se stabileşte definitiv în Piatra-Neamţ. Va locui, ca un adevărat sihastru, în Turnul lui Ştefan cel Mare, timp de 26 de ani, până la obştescul său sfârşit. Aici se ostenea singur, în post şi rugăciune, vară şi iarnă, fără foc, fără pat, fără două haine, fără încălţăminte în picioare, trăind din darul lui Dumnezeu şi din mila oamenilor. Tot ce căpăta, împărţea cu cei săraci.

A murit pe 15 august 1916, şi a fost înmormântat în cimitirul oraşului. În vara anului 1934, osemintele sale au fost aşezate în gropniţa Mănăstirii Văratec.

(Liviu ILIE)

Au mâncat la restaurant şi au ajuns la spital

0

Două persoane, un bărbat în vârstă de 27 de ani şi o femeie de 38 de ani, din comuna Dochia, au ajuns, ieri dimineaţă, la Unitatea de Primire Urgenţe (UPU), cu şoc hipo-volemic (deshidratare), din cauza unei toxiinfecţii alimentare.

Suntem pe ultimul loc la numărul de semnături adunate

8

Judeţul nostru se situează la coada clasamentului naţional în ceea ce priveşte strângerea de semnături în cadrul campaniei „Fără penali în funcţii publice“, iniţiată de USR şi susţinută de mare parte a societăţii civile. Campania se încheie peste patru zile, iar, dacă alte judeţe au depăşit demult pragul de 20.000, judeţul nostru a adunat cu chiu cu vai puţin peste 17.400, ocupând ultimul loc între cele 21 de judeţe pentru care s-a stabilit acest obiectiv. În aceste condiţii reprezentanţii USR fac apel după apel pe paginile de socializare, încercând să-i mobilizeze pe cetăţeni pe ultima sută de metri să se oprească pe la corturile amplasate în centrele municipiilor Piatra-Neamţ şi Roman pentru a-şi da semnăturile în susţinerea iniţiativei, liderii partidului arătând că au încredere că demersul va fi dus la bun sfârşit.

„Coadă la cortul «fărăpenali» din Piatra-Neamţ. Hai că se poate. Mult a fost, puţin mai este! Dovedim că şi judeţul Neamţ poate!“, este mesajul transmis de liderii USR Neamţ.

Cortul „fără penali“ din Piatra-Neamţ este amplasat în faţa magazilului Altex, şi cei care vor să semneze iniţiativa o pot face de luni până vineri între orele 10-13 şi 14-17 şi sâmbăta şi duminica între orele 10-13.

Singurul judeţ aflat în aceeaşi situaţie cu Neamţul este Suceava; nici aici pragul de 20.000 de semnături nu a fost atins.

Amintim că, în urmă cu o lună, liderii USR motivau greutatea cu care s-a dus campania în judeţele din regiunea Moldovei prin faptul că „această zonă este puternic ruralizată iar mentalităţile oamenilor sunt mai diferite decât a celor din Vest“, după cum a declarat preşedintele Radu Samson.

Campania „Fără penali…“ este o iniţiativă cetăţenească de modificare a Constituţiei României, astfel încât cetăţenilor condamnaţi definitiv să li se interzică ocuparea de funcţii publice în instituţiile de stat. „Cei mai importanţi oameni politici din instituţiile care conduc în prezent România sunt puşi sub învinuire de fapte de corupţie, de aceea considerăm că este necesară o curăţenie în politica românească“, se arată în descrierea campaniei, pe site-ul oficial „farapenali.ro“. Până în prezent la nivel de ţară s-au adunat peste 785.000 de semnături.

(Roxana CHIRILĂ)

Tipografa şi ziarul vechi de un secol

0

Olga Ivanov, o femeie în vârstă de 80 de ani, din comuna Văleni, stabilită în Bacău, are acasă un ziar vechi de mai bine de un secol. Este vorba despre cotidianul „Alarma Bacăului“, datat 9 iunie 1909. Ea a lucrat mulţi ani la tipografia din judeţul vecin, unde şi-a găsit de muncă după ce, la 18 ani, a plecat de lângă Roman, la o rudă care i-a facilitat angajarea.

Fosta tipografă a povestit cum erau vremurile pe atunci: „O fost foarte bine. Mai bine am trăit atunci decât acum. La 18 ani m-am încadrat şi la 52 am ieşit la pensie, după Re-voluţie. N-am făcut multă şcoală. Am venit de la Văleni – Roman, la oraş, la o mătuşă. Am stat vreo patru luni să-mi caut serviciu. Până la urmă ea mi-a găsit. Cunoştea pe cineva la tipografie şi a aflat că este un loc liber, ca muncitor necalificat şi m-am angajat. Am învăţat cum să pun coala de hârtie pe maşină, pentru tipar. Nu aveau maşini automate pe atunci. Într-un an an de zile mi-au dat calificare.    M-au făcut şi membră de partid. Aveau nevoie şi de femei în partid. Aşa am devenit «puitoare». Aşa se chema munca pe care o făceam, cea de puitor hârtie pe maşină. Trebuia să fiu foarte atentă, pentru că erau nişte semne în care să o încadrez. Când au venit maşinile automate, suprave-gheam doar să nu apară defecţiuni. Se mai încurca hârtia şi trebuia să chem mecanicul. Mecanicul era bărbatul meu. M-am căsătorit cu el în 1966. Avem două fete, plecate în Italia“.

Până în anul 1983, Olga Ivanov a lucrat în Tipografia Veche de la Bacău, după care s-a mutat în Tipografia Nouă, unde se tipăreau ziarele din întreaga regiune a Moldovei.

„Acolo vara ne coceam şi iarna dârdâiam. Ne-au promis duşuri cu apă caldă când am plecat, dar nu s-au ţinut de cuvânt. I-am cunoscut pe directorii care au fost. Pe Bajora, pe Baran, care s-a dus foarte repede, Dumnezeu să-l ierte. Pe Sergiu Adam, pentru că noi scoteam şi multe cărţi. Nouă ne-a plăcut să citim. Avem o bi-bliotecă întreagă“, a mai povestit fosta tipografă.

(Mihai SAVA)

Pietrenii Matei şi Damian Tablan, din nou în top

0

Fraţii Matei şi Damian Tablan confirmă forma bună sportivă din ultima perioadă de timp. Cei doi sportivi pietreni, reprezentanţi acum ai grupării CSM Bucureşti şi-au trecut în palmares câte un nou trofeu: câte un loc I la Festivalul Internaţional de Şah de la Arad.

A fost montat primul sistem de acces la tomberon cu cartelă

1

Zilele trecute, Primăria Piatra-Neamţ a bifat o premieră în ceea ce priveşte sistemul de depozitare şi colectare a deşeurilor: tomberoanele arondate uneia dintre asociaţiile de proprietari din Mărăţei au fost îngrădite şi securizate, locatarii putând avea acces la ele doar pe bază de cartelă.

Aglomeraţie şi incidente pe Ceahlău

0

Mai bine de 1.000 de turişti au luat cu asalt masivul Ceahlău la sfârşitul săptămânii trecute, motiv pentru care salvamontiştii nemţeni au fost într-o patrulare continuă, pentru a putea face faţă cu brio eventualelor solicitări. Principalele probleme s-au înregistrat la scara care urcă pe Vârful Toaca, unde mai multe persoane au avut nevoie de ajutorul salvatorilor deoarece sufe-reau de rău de înălţime şi nu s-au descurcat să coboare singuri pe sectorul mai înclinat. Un alt incident care le-a pus salvamontiştilor vigilenţa la încercare s-a înregistrat sâmbătă seară, în jurul orei 22, când un tânăr aflat în zona Piatra Lată – Cuşma Dorobanţului a solicitat ajutor prin 112 acuzând simptome de epuizare.

„Tânărul de 32 de ani era   într-o stare avansată de epuizare, prezenta blocaje musculare ge-neralizate şi vărsături. Starea victimei se agravase şi din cauza unui început de hipotermie, dife-renţa de temperatură de la zi la noapte fiind de peste 18 grade. Echipa de intervenţie 1 din Baza Dochia s-a deplasat în zonă şi, după acordarea primului ajutor, au început transportul spre staţiunea Durău. La miezul nopţii, au făcut joncţiunea cu echipa suport undeva deasupra Cabanei Fântânele, echipă care a preluat cazul şi a efectuat transportul până la autospeciala Salvamont. În jurul orei 1.30 victima a fost predată la SMURD“, au transmis reprezentanţii Serviciului Salvamont.

(Roxana CHIRILĂ)

Tânărul ucis în accidentul de la Turtureşti urma să se însoare

0

Bogdan Romilă, tânărul omorât în cumplitul accident petrecut în seara de 11 august, pe DN 15, la Turtureşti (în comuna Girov), avea doar 27 de ani, era din satul Bordea (Ştefan cel Mare) şi urma să se căsătorească cu prietena lui (de 18 ani).