Acasă Eveniment Cazul Bîrzu – falsificatorul de acte

Cazul Bîrzu – falsificatorul de acte

465
0
DISTRIBUIȚI

Interceptările telefonice ale DIICOT făcute în cazul romaşcanului Cristian Bîrzu (în vârstă de 41 de ani) acuzat de terorism, conţin mai multe discuţii între acesta şi vasluianul Constantin Mandache (zis „Roşu“), din care reiese că indivizii voiau să înşele firmele de asigurări cu certificate de deces false. Se urmărea astfel înscenarea morţii unei persoane şi apoi încasarea poliţiei de asigurare de către rude. Schema era în vizorul unui falsificator, complice cu Bîrzu.

Astfel, Mandache a picat pe interceptări, în momentul în care vorbea la telefon cu Bîrzu, fără să ştie că acesta era monitorizat de DIICOT şi SRI. Iniţial, Bîrzu ar fi vrut să-şi rezolve o problemă personală, voia să plece în Siria, pentru a se alătura jihadiştilor, dar nu avea voie să părăsească ţara, fiind sub control judiciar, aşa că avea nevoie de acte false. Aşa că a luat legătura cu Mandache, care putea falsifica aproape orice document: cărţi de identitate, documente de călătorie, permise de conducere, adeverinţe medicale, contracte de muncă, asigurări auto, plăcuţe de înmatriculare auto, autorizaţii de transport, etc.

Expertul în contrafaceri Mandache se lăuda că are tot ce este nevoie pentru a falsifica actele, iar din acest motiv preţul său era piperat: „Nu, că ştii cum, am două categorii, la străini bag nasoale, la… Adică nasoale, tot bune, dar am originale, care am cumpărat treaba…“.

Moarte înscenată pentru încasarea poliţiei de asigurare

Pe 3 august anul acesta, Mandache a primit o ofertă de la un amic, care avea la el o solicitare mai puţin obişnuită: „Băi, chiar am o combinaţie, dar nu ştiu dacă merge… Îs cu băiatul lângă mine. Băi, la… cu banca asta de aici, dar nu ştiu dacă e bine să vorbesc prin telefon“. „Zi. Depinde“, era curios falsificatorul. „Să-mi faci un certificat de deces. Să «umflu» material. Că am fost azi şi mi-am făcut asigurare pe viaţă, ştii?“, detalia clientul. „Şi ce?“, întreba Mandache. „Şi să mă dau… «molău»“, vorbea codat celălalt. „Păi şi te duci tu cu… şi zici că ai murit? Dar nu ai murit“, nu a înţeles falsificatorul. Interlocutorul i-a explicat atunci că poliţa de asigurare urma să fie încasată de rude: „Nu, frate. Că, familia, ăia. Familia e de gradul unu. Să faci o asigurare mare, mare, mare“.

În acest punct, cei doi pun la cale detaliile pentru înşelarea firmei de asigurări: „Dar trebuie doveditor, se constată, da… Dar uite, putem să face o combinaţie, să faci o asigurare mare, mare, mare, mare de viaţă… Şi te omor, ăi. Te duci în vacanţă la San Remo şi îţi trag un şut în spate de pe stânci“. Planul avea însă câteva impedimente, fiindcă poliţele de asigurare au condiţii speciale pentru a fi încasate. Astfel, clientul îi explica lui Mandache ce probleme ar putea apărea: „Da, şi aşa. Da, dar trebuie să pară acolo că… e simplu, a zis că, dacă mor de băutură nu se pune. Dacă mor de fumat nu se pune. Dacă eşti bolnav cu nu ştiu ce, dar nu am… Din cauze naturale, dacă mori. De exemplu, până la 70 de ani. Vorbesc serios, azi am fost şi mi-am făcut asigurare“. Falsificatorul a explicat apoi că în acest caz ar trebui să mai aştepte puţin: „Păi, da. Şi cum? Azi ţi-ai făcut-o şi mâine vrei să-ţi aduc certificatul de deces? Îl fac.“ În acelaşi timp şi clientul era precaut: „Nu. Păi trebuie să-mi vină un act acasă în 14 zile şi trebuie să-l depun. Şi acolo să specifice cine vreau eu să ia banii în caz de mor“. „Da, îţi fac“, a venit confirmarea. „Bine. Hai că avem de-a treabă …“, era sa-tisfăcut clientul lui Mandache.

350 de lei – numere de înmatriculare contrafăcute

DIICOT mai arată în referatul cu propunere de arestare că Mandache era căutat de multă lume. „Nu există, frate, Bârladul vine la mine, mânca-ţi-aş, Românul vine la mine, să nu am parte de un ban“, se lăuda falsificatorul, iar ofertele erau din toate zonele.

„Băi! Ce vream să te întreb? Cu ploile ăstea, mi-am pierdut numerele de pe o maşină de Italia şi vreau să mi le fac înapoi, de tablă. Ai vreo idee?“, l-a sunat un client. „Da. Apoi e târziu acuma. Deci, vii mâine? Trei şi jumătate te costă“, arăta preţul Mandache.

„Hai ca să vorbesc şi eu mai deschis, aşa. Îmi trebuie o foaie de la medic. Deci nu ştiu ce medic şi cum ai să iei, e problema ta, intervii tu precum o persoană a fost bolnavă, l-a durut ficatul, a stat internat trei zile. Ca să o traducă în limba germană să o ducă în Germania, că i-a tăiat socialul cât a fost în ţară“, era precizat în altă soli-citare. „Vedem, o improvizăm, frate. E mult de muncă. Trebuie şi tradusă mot-a-mot… Da. Să ştii că nu e simplu. Ştii de ce? Că am rezolvat un băiat din Anglia care nevastă-sa era la service“, povestea Mandache.

Paşapoarte pentru pakistanezi

Aceleaşi interceptări telefonice dezvăluie că Bîrzu şi-a declarat de mai multe ori intenţia de a ajuta şi susţine persoane de origine musulmană sau refugiaţi din ţările în care se desfăşoară conflicte armate, pentru a intra în spaţiul european, prin punerea la dispoziţia acestora, contra cost, a documentelor de care aveau nevoie. Mai exact, rolul acestuia era de a identifica clienţi în străinătate. Bîrzu, cel care se ocupa de „vânzări“, îi denumea, codat, pe arabi „cei cu barbă“.

SRI a interceptat o discuţie a lui Bîrzu cu un prieten din Belgia, care întreba de permise de conducere valabile în Uniunea Europeană. „Alea de Albania merg acum în Europa, că nu-s în Europa, e albaneză de asta, ştii? Şi poţi să mergi cu ele… şi poţi să schimbi şi alea repede. Preţul era de 1.200 de euro pe document. Dacă ai din ăia care-s din ăştia… cu barbă, ştii la ce mă refer“, explica Bîrzu.

El a mai fost interceptat şi atunci când a discutat preţul unor paşapoarte şi permise de conducere false pentru mai mulţi pakistanezi care voiau să ajungă în Marea Britanie. Clientul îi explica lui Bîrzu că cel care cumpăra actele voia să vadă cum arată un document falsificat: „Dar omul tre’ să le vadă, ca să pot să iau măcar jumate din bani ca să pot… Ca să poată să vadă că-s făcute! El a zis să-i zic: «Băi, dă-mi jumate din bani să trimitem acum la oameni, şi jumate, dacă n-ai încredere, îi trimitem când…». Deci măgării nu are cum să facă omul! Nu se uită omul la tine, că omu-i miliardar!“. „Îţi fac! Dacă vrei din ăla îţi fac din ăla“, promitea Bîrzu. „El face chestiile astea pentru oamenii lui, cum ar veni! Să-i ajute, care au venit de acolo de la… Din Pakistan“, explica intermediarul.

Reamintim că Bârzu şi vasluienii Constantin Mandache, Gabriel Pintilie alături de Cristian Aştefănoaei au fost arestaţi de Curtea de Apel Iaşi, pe 13 septembrie, pentru  acte de terorism, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, fals mate-rial în înscrisuri oficiale în formă continuată şi trafic de migranţi. Cei patru au contestat încarcerarea, urmând ca ultimul cuvânt să îl aibă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(Mihai SAVA)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here