Infirmă fără indemnizaţie, cei buni de muncă – cu indemnizaţii grase

Maria Gafiţa – o femeie în vârstă de 68 de ani, din Borca, cu ambele picioare amputate, nu primeşte niciun leu indemnizaţie din partea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ, în timp ce unii dintre consătenii săi, buni de muncă (cel puţin aşa susţin reprezentanţii Primăriei Borca), sunt încadraţi în grad de handicap şi primesc indemnizaţi grase.

Bătută de soartă, ignorată de autorităţi

Maria Gafiţa şi-a pierdut, în urmă cu trei ani, o parte din piciorul drept. Mai apoi, din cauza bolilor de care suferă (diabet zaharat şi hipertensiune arterială) i-a fost amputat şi celălalt picior. Cu toate astea, şi deşi se afla încă din anul 2011 în evidenţele DGASPC, femeia nu încasează ajutor financiar. Şi asta deoarece gradul său de handicap a crescut progresiv, ea fiind „cântărită“ de o comisie medicală în momentul în care avea amputat „numai“ un picior; iar din această cauză a primit încadrarea „handicap mediu“ şi… o indemnizaţie de 39 de lei pe lună. Dat fiind faptul că certificatul său de handicap trebuie reviziuit periodic, de parcă un picior poate creşte la loc, iar Maria Gafiţa nu s-a mai prezentat la reevaluare, nemulţumită fiind de încadrarea obţinută, plata indemnizaţiei a încetat.

În tot acest timp, nimeni din cadrul Primăriei Borca nu a făcut vreun demers în vederea reîncadrării femeii în grad de handicap. Şi nici, bineînţeles, cineva de la Protecţia Socială judeţeană.

„Femeia din Borca nu a mai venit la evaluare de doi ani“

Deranjaţi de faptul că acest caz a intrat în atenţia presei, cei de la DGASPC Neamţ au venit cu câteva precizări care au acoperire legală însă nu pot sta în picioare din punct de vedere al menirii acestei instituţii.

„Persoana în cauză s-a prezentat la evaluare în vederea încadrării în grad de handicap în martie 2011 având diagnosticele «diabet zaharat, obezitate şi hipertensiune arterială». Comisia de Eva-luare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din subordinea Consiliului Judeţean Neamţ a încadrat-o în gradul de handicap uşor, certificatul fiind valabil un an.

La expirarea acestuia, în 2012, doamna nu s-a prezentat la reevaluare. În februa-rie 2015, d-na Gafiţa a solicitat o evaluare şi a prezentat documente medicale ce atestau aceleaşi diagnostice ca în 2011 plus «amputaţie 1/3 gambă dreaptă» . În martie 2015 a fost încadrată în gradul mediu de handicap, primind conform legii, suma de 39 de lei lunar. Doamna a depus contestaţie, iar Comisia Superioară de la Bucureşti a menţinut acelaşi grad de handicap.

În noiembrie 2015 a solicitat o reevaluare în baza aceloraşi documente medicale, situaţie în care CEPAH a menţinut gradul mediu. Şi această evaluare a fost contestată, Comisia Superioară menţinând acelaşi grad de handicap“, susţin reprezentanţii Protecţiei Sociale.

Care mai precizează că „de la acea dată şi până acum DGASPC Neamţ nu a pri-mit nici o altă solicitare de la persoana în cauză şi nici de la primăria de domiciliu care să ne aducă la cunoştinţă modificările survenite în starea de sănătate a d-nei Gafiţa“, şi subliniază, cu solicitudine, că „DGASPC face de 3 ori pe săptămână evaluări la domiciliul solicitanţilor în baza unei cereri şi a unui referat medical de specialitate depuse la sediul DGASPC, trimise prin fax, e-mail sau la sediul primăriei de domiciliu. Cererile pot fi tri-mise de solicitant, rudele acestuia sau de primării“.

Cu handicap  mental, dar lider al romilor din comună

Lăsând la o parte absurdul situaţiei prezentate mai sus, cu totul altfel se pune problema dacă o raportăm la alte câteva cazuri de persoane posesoare de certificate de handicap. Persoane din aceeaşi comună, despre care înşişi reprezentanţii primăriei al mari dubii că ar avea vreun han-dicap (grav!) de pe urma căruia să încaseze, de ani buni, indemnizaţii de la stat.

Cei la care vom face referire au fost „pârâţi“ Protecţiei Sociale tot de cineva din comuna Borca. Sesizarea

s-a lăsat cu corespondenţă oficială între primărie şi DGASPC, cu o anchetă tardivă din partea instituţiei din urmă, şi s-ar putea lăsa şi cu ceva dosare penale pe numele bolnavilor închipuiţi.

Sesizarea privind trei bărbaţi, membri ai aceleiaşi familii, a ajuns la DGASPC în luna iunie, iar respectiva instituţie s-a adresat Primăriei Borca pentru un punct de vedere, „având în vedere că ancheta socială este unul dintre cele mai importante documente ale dosarului de evaluare“. Cei de la primărie au fost întrebaţi dacă „pârâţii“ obţin venituri din diverse activităţi, dacă au activităţi ce ar putea fi în neconcordanţă cu anumite afecţiuni medicale etc).

Totodată, celor de la primărie li s-a transmis care este situaţia, în scripte, celor trei bărbaţi: unul este cu handicap fizic accentuat (deţine certificat de încadrare nerevizuibil, eliberat în 2011), iar ceilalţi doi suferă de handicap mental accentuat, respectiv grav (obţinând certificatele în 2005, respectiv în 2001).

Primăria se trezeşte la viaţă

La rându-i, Primăria Borca răspunde DGASPC pe data de 6 iulie (document care ar fi ajuns la Asistenţa Socială judeţeană pe 26 iulie, adică după trei săptămâni?!), iar răspunsul este extrem de de-ranjant pentru cei care au eli-berat cel puţin două dintre cele trei certificate de încadrare în grad de handicap.

„Avem nişte semne de întrebare pentru două dintre persoanele nominalizate de dumneavoastră, deoarece (urmează primul nume) este posesor de permis de conducere auto şi conduce zilnic autoturismul pe raza comunei Borca; (alt nume) este liderul romilor din comuna Borca şi le reprezintă interesele atât pe plan local cât şi judeţean. Din discuţiile purtate cu el, părerea noastră este că este o persoană normală din punct de vedere psihic şi fizic“, se arată în actul semnat de primarul Geo-Ovidiu Niţă şi consiliera Mariana Manolache.

După care, ca după o lungă perioadă de letargie, primarul de Borca constată că „pe plan local sunt foarte multe discuţii şi nemulţumiri faţă de încadrarea persoanelor nominalizate în prezenta adresă, faţă de încadrarea într-un grad de handicap“.

Ca urmare a acestor „dezvăluiri“, cei de la DGASPC au pornit o anchetă, care „este în derulare“. Şi au ţinut să sublinieze că de vină, în astfel de cazuri, sunt asistenţii sociali din comună – care „au obligaţia legală de anunţa DGASPC orice caz social / neconformitate ce depăşeşte nivelul lor de competenţă“.

(Liviu ILIE)

Un comentariu la „Infirmă fără indemnizaţie, cei buni de muncă – cu indemnizaţii grase

  • august 6, 2017 la 12:13 PM
    Permalink

    Sînt multe persoane și în Poiana Teiului care primesc banii pe degeaba.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>