La un pas de a fi aprobată: Ce prevede legea vaccinării

La un pas de a fi aprobată: Ce prevede legea vaccinării

565
0
DISTRIBUIȚI

l părinţii care nu se supun prevederilor legale riscă să fie sancţionaţi cu amenzi de până la 10.000 de lei l la înscrierea într-o colectivitate, instituţia va solicita prezentarea unei adeverinţe, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinărilor obligatorii

Legea vaccinării e la un pas distanţă de a intra în vigoare după ce, miercuri, 9 august, Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede vaccinarea obligatorie a copiilor, cu vaccinurile din Calendarul Naţional de Vaccinare. Mai departe, proiectul de lege va merge în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.

Una din cele mai importante prevederi care se regăsesc în proiect vizează răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare. Aceasta revine părinţilor, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecţie specială. Părinţii riscă amenzi de până la 10.000 de lei dacă nu vor să le fie vaccinaţi copiii. În primă fază, la prima abatere, vor primi un avertisment. Dacă în termen de 6 luni de la avertisment aceştia nu duc la îndeplinire cerinţele legale, se trece la amenzi cuprinse între 500 şi 1000 de lei. La a doua şi următoarele constatări ale abaterii valorile amenzilor sunt cuprinse între 1000 şi 2.500 de lei. Cele mai usturătoare sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei, aplicate la cea de-a treia constatare a abaterii, efectuată în termen de maxim 6 luni de la aplicarea primei amenzi. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se va face de către Direcţia de Sănătate Pu-blică prin inspectorii sanitari de stat şi asistenţi inspectori sanitari.

Deşi se specifică despre obligativitatea Ministerului Sănătăţii de a asigura vaccinurile necesare, totuşi nu există nicio prevedere care să pomenească vreo sancţiune în caz de nerespectare a ei.

 

Acces la grădiniţă şi la şcoală pe baza adeverinţei cu schema vaccinării

 

Din proiectul înaintat Parlamentului reiese că părinţii preşcolarilor şi elevilor, la începutul anului şcolar, vor trebui să facă dovada unei adeverinţe din care să reiasă faptul că schema vaccinării este completă. În caz contrar, părinţii vor avea la dispoziţie un an pentru recuperarea vaccinării copiilor. Antigenele  vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt  cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.

În cazul vaccinărilor obligatorii, consimţământul se prezumă ca fiind dat. Totuşi, există şi câteva excepţii: situaţiile în care părinţii sau persoana responsabilă refuză în scris vaccinarea copilului minor; când există o contraindicaţie definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile – în acest caz, părintele este obligat să îi ducă medicului de familie o adeverinţă din care să reiasă clar interdicţia.

 

Calendarul vaccinărilor şi categoriile de imunizări obligatorii

 

Fiecare ţară îşi alcătuieşte un calendar al vaccinărilor. Calendarul este un program oficial, recomandat pentru vaccinarea tuturor persoanelor eligibile, în funcţie de vârstă. El se stabileşte în funcţie de situaţia epidemiolo-gică a bolii ce poate fi prevenită prin vaccinare, de factorii care influenţează răspunsul imun postvaccinal şi de disponibilitatea vaccinului. Calendarul de vaccinări se revizuieşte periodic. Astfel, în România, până la vârsta de 14 ani, aşa cum reiese din calendarul de vaccinare, schema vaccinală este următoarea: în primele 24 ore de viaţă se administrează, în maternitate, vaccinul hepatitic B (Hep B); tot în maternitate, în 2-7 zile se face vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG); la medicul de familie, în primele 2 luni  – vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) şi vaccinul pneumococic (în funcţie de fondurile disponibile); la 4 luni – vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) şi vaccinul pneumococic (în funcţie de fondurile disponibile); la 11 luni – vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) şi vaccinul pneumococic (în funcţie de fondurile disponibile); la 12 luni, tot la medicul de familie – vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR); la 5-7 ani – vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR); la 6 ani, copiii care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa, la 4 ani, vor fi vaccinaţi cu VPI, iar cei care nu au în antecedentele vaccinale o doză de DPTa vor fi vaccinaţi cu DTPa-VPI; la 8 ani – care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa, la 4 ani, vor fi vaccinaţi cu VPI (copiii care nu au fost şcolarizaţi în clasa pregătitoare); la 14 ani – vaccin DTPa adulţi.

Categoriile de vaccinări obligatorii sunt: cele cuprinse în Calendarul Naţional de Vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situaţii epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unităţile sanitare publice şi private; vaccinările pentru alt personal din unităţile publice şi private care prin natura atribuţiilor sunt expuse suplimentar la boli infecţioase sau pot reprezenta surse de infecţie care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotarâre de guvern.

Odată cu această Lege a vaccinării, în cadrul DSP se va înfiinţa Comisia judeţeană de vaccinare, ca structură fără personalitate juridică, cu rol în supravegherea activităţii de vaccinare la nivel judeţean. (Marian TEODOROF)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ