Asigurarea asistenţei medicale primare, în judeţul nostru, aşa cum reiese din datele făcute publice, recent, de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), este deficitară. Nu mai puţin de 69 de norme sunt neacoperite de medicii de familie, care ar trebui să îngrijească populaţia judeţului. Din cele 83 de localităţi nemţene, doar trei se pot „lăuda“ că au medici peste normele stabilite (comunele Bâra, Dulceşti şi Taşca), iar alte 35 sunt asigurate în ceea ce priveşte necesarul cadrelor medicale. Restul duce lipsă de personal suficient, în cazul a două localităţi – Văleni şi Pânceşti, CJAS evidenţiind că acolo nu există medici deloc. Numărul optim de persoane înscrise pe lista medicului de familie, din punctul de vedere al asigurării unor servicii de calitate, este de 1.800. Cele mai multe norme disponibile pentru contractare le are municipiul Roman – şapte, urmat cu câte patru norme de Piatra-Neamţ şi comuna Săbăoani (acolo sunt doar trei medici), iar cu trei norme, comuna Tămăşeni. De asemenea, în 29 de localităţi locuitorii sunt consultaţi de singurul medic existent în „parohia“ lor.
Cifrele sunt îngrijorătoare având în vedere politicile defectuoase, reclamate de medicii de familie, în privinţa atragerii de resursă umană în acest sector. Totodată, astăzi, când se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atras atenţia că apro-ximativ jumătate din populaţia lumii nu are acces la servicii esenţiale de sănătate. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de persoane (12% din populaţia lumii) plă-tesc cel puţin 10% din veniturile gospodăriei pentru serviciile de sănătate de care beneficiază, iar 100 de mi-lioane de persoane sunt împinse în „sărăcie extremă“ în urma cheltuielilor cu serviciile de sănătate. La nivel European, s-a înregistrat în anul 2015 un indice de acoperire a serviciilor de sănătate de 73. Acest indice atingea în acelaşi an în România valoarea de 72, puţin sub media europeană. În perioada 1998-2012, în România, proporţia (%) din populaţie care a suportat cheltuieli „catastrofale“ pentru plata serviciilor de sănătate a prezentat un trend uşor ascendent. A crescut de la 6 la 12% proporţia din populaţie a celor care au cheltuit cu 10% mai mult faţă de venitul total al gospodăriei şi de la 1 la 2% a celor care au cheltuit cu 25% mai mult faţă de venitul total al gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate. (T. MARIAN)i
