l administraţia comunei Borca este obligată să plătească 1,8 milioane de lei împreună cu foştii edili, condamnaţi şi ei definitiv în dosarul subvenţiilor APIA l actualul primar spune că va rămâne fără bugetul pe doi ani, iar instituţia intră în colaps financiar
Situaţie inedită în ţară după o sentinţă definitivă a Curţii de Apel Bacău, care a decis condamnarea foştilor edili ai comunei Borca, dar şi a primăriei în solidar, la plata a 1,8 milioane de lei, despăgubiri pentru APIA. Aceasta înseamnă că suma se împarte la trei, dar cum fostul primar şi fostul vice nu au bani să acopere prejudiciul, APIA se va îndrepta împotriva Primăriei Borca în vederea recuperării banilor. Abia după aceasta, primăria va trebui să-i dea în judecat pe ceilalţi doi inculpaţi, ca să-şi recupereze la rândul ei banii.
Condamnarea a căzut ca un „trăsnet“ pe capul actualului primar – Ovidiu Geo Niţă, care nu ştie cum să facă să rezolve situaţia.
„Rămânem fără bugetul pe doi ani“
Primarul de Borca era, ieri, în drum spre Bucureşti, intenţionând să meargă la Ministerul Agriculturii ca să vadă cum rezolvă problema apărută: „Sentinţa este defi-nitivă, deci trebuie pusă în aplicare. Vorbim de o sumă imensă pe care o cere APIA. Rămânem fără bugetul pe doi ani, intrăm în incapacitate de plată. Pe urmă, toate investiţiile pe care le avem în derulare cu fonduri europene se vor bloca. Poate găsim înţelegere la minister, pentru că au mai fost primării în ţară care au transmis aceleaşi documente ca şi noi pentru subvenţiile de la APIA. Numai că acolo nu s-a ajuns la procese. Scandalul aici a început de la două denunţuri, după care a intrat DNA pe fir şi s-a ajuns la condamnare. Am avut şi terenurile comunei puse sub sechestru, dar am reuşit să obţinem revocarea acestei măsuri la Tribunal. Vom plăti de la bugetul local, după care ne vom îndrepta împotriva fostului primar şi a fostului vice să recuperăm sumele. Problema este că fostul primar are o pensie de 1.400 de lei, iar fostul viceprimar un salariu de profesor, aşa că ar trebui să trăiască încă 100 de ani să recuperăm banii. După toate necazurile cu ploile şi inundaţiile, când ne îndreptam şi noi pe un făgaş normal a mai venit şi asta. Am să vorbesc şi cu avocatul, să vedem ce cale juridică ar mai fi“.
Pedepse mărite
După ce au fost condamnaţi de Tribunal la câte zece luni şi 20 de zile de închisoare, fără executare, pentru „folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată“, foştii edili ai Primăriei Borca au primit acum pedepse mai mari.
Astfel, la începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel Bacău le-a majorat sentinţele la câte doi ani, dar tot cu suspendare, şi i-a obligat să urmeze câte un program de reintegrare socială. Singura „victorie“ obţinută de Vasile Aleca (fostul primar) şi Ciprian Ciubotă (fostul viceprimar) a fost înlăturarea interdicţiei de părăsire a României.
Prin aceeaşi sentinţă definitivă, Aleca şi Ciubotă au fost obligaţi să achite, împreună cu Primăria Borca, daune în valoare de 1,8 mi-lioane de lei către APIA.
Bani încasaţi pe nedrept
Procesul a pornit la sesizarea DNA Bacău, care a arătat că Primăria Borca ar fi încasat fără drept din bugetul UE, în cadrul schemelor de plată unice pe suprafaţă din anul 2010, suma de 1.826.833,74 de lei.
Conform anchetatorilor, în mai 2010, viceprimarul a completat, semnat şi depus o serie de documente la APIA prin care se solicita sprijin financiar în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, aferent unor terenuri cu destinaţia păşune. DNA a arătat că „prin aceste documente se atesta în mod fals faptul că Consiliul Local Borca exploatează 1.462,97 de hectare de păşune pentru care s-a solicitat sprijin, în condiţiile în care inculpatul cunoştea că acest teren este utilizat/ exploatat de crescătorii de animale din comuna respectivă, ca şi în anii anteriori. Unul dintre aceste documente a fost completat şi semnat de Aleca Vasile, deşi cunoştea că acesta conţine date nereale, respectiv faptul că terenul respectiv avea altă destinaţie“.
La vremea trimiterii în judecată a dosarului, DNA pu-sese sub sechestru 84 de terenuri, în suprafaţă de 144.818 metri pătraţi, dintr-un total de 225.942 mp de terenuri în proprietate privată a comunei, situaţie unică în ţară. Primăria, prin actualul edil, s-a zbătut şi a obţinut scoaterea de sub sechestru a terenurilor în martie 2016, însă acum judecătorii băcăuani au închis cazul.
(Mihai SAVA)
