E.ON umflă facturile!

l un fost angajat al companiei a dezvăluit în instanţă practicile abuzive folosite de firmă

Zeci de persoane au trecut prin situaţia de a primit facturi foarte mari în condiţiile în care aveau doar un bec sau un televizor care consuma curent. Oamenii au fost astfel puşi pe drumuri, pentru a contesta facturile primite, pentru ca ulterior cei de la E.ON să-şi recunoască „greşeala“ şi să dea vina ba pe contorul defect, ba pe o eroare de calcul ori pe citirea incorectă a indexului de la contor. Nu vă gândiţi că bieţii oameni, care erau să facă infarct când au primit facturi de zeci de mii de lei, şi-au primit banii înapoi de la E.ON. Nu, banii au fost ţinuţi de companie şi apoi, din suma platită, au fost scăzute facturile viitoare, până când s-a ajuns la zero.

La ultimul termen în dosarul care se judecă în judeţul vecin, un fost angajat al E.ON a declarat, sub jurământ, în faţa instanţei, că estimările de consum obişnuiau să fie făcute la valoare maximă, pe princi-piul „dacă merge, merge“, iar dacă oamenii făceau scandal, se trecea la corectarea valorilor.

Metode diferite de calcul

Audiat ca inculpat, Niculai Iosep Mândrilă a confirmat ca E.ON umflă facturile. Fost şef de formaţie inspecţie pe două judeţe şi membru în Comisia de reanaliză de la Iaşi (2014), Mândrilă a fost trimis în judecată cu acuzaţia de abuz în serviciu – pentru că ar fi redus cantitatea de energie imputată unei firme. Iniţial, prejudiciul estimat de E.ON se ridica la 56.000 de kwh, consum redus la jumătate după ce comisia de reanaliză din Iaşi a admis contestaţia făcută de patronul firmei în cauză.

„Firma a contestat calculul. Am observat că documentaţia întocmită de Comisia de analiză nu era corectă, prejudiciul nu era calculat corect. Comisia de analiză avea dispoziţie să facă un calcul maximal şi nu avea nicio legătură cu realitatea. Calculul nostru a fost cu vreo 20.000 de kwh mai puţin şi a avut la bază citirea contorului. Eu am respectat actele normative când am făcut calculul. Comisia de analiză de la Bacău a folosit, ca metodă de calcul, evaluarea curentului folosit la un moment dat, la nişte valori maximale, care nu au legătura cu realitatea. Din punctul meu de vedere nu e corect aşa. Din această cauză am recalculat noi după valorile măsurate de contor. Aveau ordin să facă un calcul maximal. «Dacă merge, merge! Dacă nu, nu!» Erau dispoziţii date de şefi. Se mergea pe ideea că, dacă e ceva în neregulă sau calculat prea mult, se poate face corecţie la Comisia de reanaliză. Dacă omul face contestaţie“, a declarat Mândrilă.

Reprezentanţii E.ON au refuzat să comenteze aceste acuzaţii, motivând că procesul este în derulare.

Regularizare de 3.500 de lei pentru un bec

În urmă cu câteva luni, două bătrâne de pe Valea Muntelui au primit de la E.ON facturi „de infarct“ pentru energia electrică pe care au consumat-o. Una este Ioana Dandu, în vârstă de 74 de ani, din comuna Dămuc, o pensionară cu un venit lunar de numai 40 de lei. Ei i-a venit factura de regularizare în valoare de 3.458 lei. Într-o altă situaţie, o femeie de 68 de ani, din satul Toşorog (Bicazu Ardelean) a fost „taxată“ de E.ON cu 3.700 de lei pentru curentul consumat. De asemenea, un bătrân născut în anul 1927, care avea un bec şi un televizor, a primit în 2014 o factură de 2.300 de lei. S-a dus atunci la Piatra-Neamţ şi a cerut nişte explicaţii, dar nu a fost lămurit, ci numai i s-a aprobat eşalonarea plăţii.

La Ioana Dandu, din Dămuc, pensionara care a primit factura de aproape 3.500 de lei, enorm faţă de consumul realizat în mod obişnuit, E.ON a constatat, abia după ce cazul a fost intens mediatizat, că aparatul de măsură (contorul) pe care bătrâna îl avea în casă era defect. Apoi s-a trecut la recalcularea energiei ţinând cont de istoricul de consum.

„În urma verificărilor din teren, a documentelor, precum şi a sistemului informatic a contorului s-a constat că aparatul de măsură este defect. În consecinţă, vom proceda la recalcularea energiei ţinând cont de istoricul de consum, procedură prevăzută de legislaţia în vigoare. Regretăm inconvenientele generate de această situaţie şi îi asigurăm pe clienţii noştri că tratăm cu maximă atenţie toate sesizările ce ne sunt transmise“, declara, la vremea respectivă, Corneliu Zaiţ, purtătorul de cuvânt al E.ON România.

Tot el a mai spus că persoanele care au neclarităţi în privinţa valorii facturilor pe care le primesc, a plăţilor înregistrate, a istoricului de consum sau care doresc alte informaţii generale referitoare la derularea contractelor de furnizare a energiei electrice, îi pot contacta pe reprezentanţii companiei, fie telefo-nic, prin e-mail, fax, prin poştă sau prin intermediul Centrului de relaţii cu clienţii.

Curtea de Conturi – probleme şi la gaz

Mii de oameni au plătit facturi umflate la gaz în ultimii zece ani. Asta arată un raport al Curţii de Conturi care dezvăluie că nu au fost respectate contractele de privatizare pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud. Potrivit acestora, tariful de distribuţie ar fi trebuit redus, astfel încât consumatorul să plătească mai puţin.

Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud au fost cumpărate în anul 2004 de către E.ON şi GDF Suez. Potrivit contractului de privatizare, în perioada 2005 – 2008, trebuia să se aplice o reducere de 15% a tarifului de distribuţie a gazelor naturale care s-ar fi văzut în factura plătită de consumator. Instituţia de control a precizat că Ministerul Energiei nu a urmărit aplicarea prevederilor care prevăd ieftinirea gazelor. Mai exact, nu s-a aplicat o clauză care cerea „aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuţie a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare“, potrivit raportului pe anul 2014 al Curţii de Conturi, publicat recent. Investiţiile în reţele şi staţii efectuate în aceeaşi perioadă urmau să aducă o serie de beneficii, precum consum mai scăzut sau pierderi mai mici. Toate aceste beneficii trebuiau să fie transmise integral în facturile consumatorilor printr-o reducere suplimentară de tarif.

Curtea de Conturi acuză că nu a fost realizată „cedarea, în întregime, consumatorilor de la începutul celei de a doua perioade de reglementare a creşterii eficienţei economice realizate de Societate în acti-vitatea reglementată de distribuţie a gazelor naturale în prima perioadă de reglementare, care depăşeşte obiectivele de eficienţă stabilite în acest sens de Autoritatea de Reglementare“, se arată în raportul citat.

(Mihai SAVA)