Andrei Nicolae Bonciu, tânărul din municipiul Piatra-Neamţ arestat de Tribunal la începutul acestei luni pentru trafic de droguri, a contestat sentinţa de încarcerare, însă nu a avut succes la Curtea de Apel Bacău. În încercarea de a obţine schimbarea detenţiei cu arestul la domiciliu, prin cei doi avocaţi angajaţi, el a susţinut că de fapt cannabisul pe care-l creştea la o seră improvizată într-un cort din apartament nu ar fi fost de vânzare, ci doar ca să-l consume el şi iubita lui (M.I.C.).
Varianta pe care a mers Bonciu presupunea că s-a apucat de cultivat droguri ca să nu mai cheltuie aşa de mult în fiecare lună pe cumpărarea stupefiantelor pe care obişnuia să le consume.
Instanţa superioară din judeţul vecin a ascultat pledoariile însă a considerat că pericolul social pe care-l prezintă pietreanul e prea mare ca să permită lăsarea lui în li-bertate. De altfel, judecătorii băcăuani au demontat parţial şi varianta susţinută de Bonciu, care-l disculpa de infracţiunea de „trafic“.
Ce se fumează de la cannabis?
Bonciu a ajuns în atenţia oamenilor legii pentru că a cumpărat mai multe bunuri furate, iar la percheziţia făcută pe 3 martie, în apartamentul acestuia a fost găsită o mini-seră improvizată într-un cort în care erau 25 de plante de cannabis. Prin vocea apărătorului ales, Bonciu a afirmat că drogurile n-ar fi fost pentru vânzare, ci pentru consum propriu.
„Subliniază că specific pentru acest gen de activitate (trafic de droguri – n.r.), de regulă, sunt monitorizările, utilizarea de ofiţeri sub acoperire, prinderea în flagrant, acestea putând fi indicii care ar putea să conducă la suspiciunea rezonabilă că este realizată infracţiunea de co-mercializare a drogurilor şi nu doar cea de consum, ori în speţa de faţă inculpatul nu a făcut obiectul nici unei monitorizări până la momentul la care s-a făcut percheziţia domiciliară. Iniţial s-a pornit o verificare pentru un furt de bunuri, inculpatul fiind una dintre persoanele care au cumpărat bunuri de la o persoană suspectată că vindea bunuri furate şi cu ocazia percheziţiei de la domiciliul inculpatului s-a descoperit această mini-cultură de cannabis, deci până la acel moment inculpatul nu era suspectat nicio clipă că ar face parte dintr-o reţea de distribuţie sau comercializare de droguri. Cu privire la susţinerile instanţei de fond potrivit căreia din raportul preliminar s-a efectuat o cântărire a acestor plante şi această instanţă a tras concluzia că plantele erau într-o cantitate mult prea mare decât ar fi fost necesar pentru consumul propriu, consideră că este vorba despre o eroare pentru că din raport rezultă acea cantitate de 379 de grame, dar au fost cântărite tulpiniţele şi frunzele în stare verde. În conformitate cu studiile ştiinţifice, această plantă poate fi utilizată în scop halucinogen abia după ce ajunge la maturitate şi doar inflorescenţa, adică mugurele care îl formează planta la maturitate, doar acesta se recoltează, se usucă şi se transformă în această plantă, tulpina şi frunzele nu se utilizează. Astfel, această cantitate de 379 de grame de plantă, în stare verde şi neajunsă la maturitate, fără inflorescenţă, nu poate fi luată în calcul şi analizată dacă aceasta ar fi putut acoperi consumul propriu al inculpatului şi ar mai fi rămas şi o cantitate pe care să o comercializeze. Prin recoltare şi uscare, cantitatea relevată ar fi fost una substanţial mai mică şi atunci nu se poate trage concluzia că acea cantitate ar fi depăşit necesarul de consum pentru inculpat şi ar fi fost destinat comercializării“, a arătat avocatul lui Bonciu.
Investiţie „stupefiantă“
Judecătorilor băcăuani le-au mai fost prezentate de apărătorii lui Bonciu şi următoarele argumente în sprijinul respingerii propunerii de arestare preventivă: „Inculpa-tul şi-a procurat şi înfiinţat această mini-cultură întrucât din calculul efectuat de aceasta cu privire la consumul lunar al său şi al concubinei sale, îi ajungea undeva la suma de peste 2.500 de lei pe lună şi atunci, prin această mini-cultură, ar fi diminuat aceste cheltuieli, subliniind că nu a existat intenţia de a vinde ceea ce rezulta din această cultură. Declaraţia dată de inculpat în faza iniţială nu a fost una completă, în sensul acesta, la momentul la care a fost prins, a gândit că este mult mai simplu pentru el să zică faptul că este consumator ocazional, precizând că acesta nu consumă doar o dată pe săptămână sau cu diverse ocazii, dar această investiţie în aparatura care a întreţinut această cultură nu constituie un indiciu temeinic care să creeze instanţei convingerea că această activitate, dacă ar fi ajuns la scopul pentru care a fost înfiinţată, ar fi urmat o activitate de comercializare“.
Pe final, Bonciu a cerut să nu fie încarcerat şi motivând că „se află la primul contact cu legea penală, are o viaţă de familie stabilă, este implicat în afacerea de familie a părinţilor şi nu este cunoscut ca o persoană având un comportament antisocial“.
Dispreţ faţă de sănătatea oamenilor
Curtea de Apel Bacău a subliniat pericolul pe care l-ar crea lăsarea în libertate a lui Bonciu, în condiţiile în care „în ultima perioadă consumul de droguri a crescut, mai ales în rândul tinerilor“, iar „acea cantitate găsită excede consumului propriu al inculpatului, având în vedere că acesta a arătat că este consumator ocazional“.
Instanţa care a respins contestaţia lui Bonciu a adus următoarele argumente: „Inculpatul dezvoltă o atitudine periculoasă, de nesocotire şi de dispreţ faţă de va-lori sociale importante, cum ar fi viaţa şi sănătatea oamenilor. (…) Astfel de infracţiuni, mediatizate facil într-o comunitate relativ restrânsă, cum este cea a oraşului Piatra-Neamţ, sunt de natură să creeze o stare de teamă colectivă, mai ales că traficul şi consumul de droguri ia amploare în rândul tinerilor. Or, tocmai acest potenţial pericol al sentimentului de nesiguranţă personală şi neîncredere în organele judiciare constituie «o stare de pericol pentru ordinea pu-blică», motiv ce justifică atât luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului, cât şi proporţionalitatea acesteia. Eventuala lăsare în libertate a inculpatului ar crea un sentiment de nesiguranţă în mentalul social, conducând la diminuarea încrederii opiniei publice în eficienţa organelor de cercetare penală în special, şi în încrederea în actul de justiţie în general“.
(Mihai SAVA)
