l Spitalul Orăşenesc Bicaz nu a înregistrat nicio infecţie, în timp ce, la polul opus, Spitalul Bisericani a adunat 19 cazuri în plus faţă de anul trecut
Spitalele din judeţul Neamţ par din ce în ce mai curate şi mai sigure, dacă ţinem cont de raportările reprezentanţilor acestora în legătură cu numărul de cazuri ale infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) depistate în unităţi. După tragedia de la Colectiv, după „n“ scandaluri pe tema subraportării infecţiilor din spitale şi chiar după lansarea unui ghid, anul acesta, care să vină în spriji-nul profesioniştilor din spital pentru a controla acest fenomen, datele problemei par neschimbate. În continuare, spitalele raportează un număr de cazuri IAAM mult sub media raportărilor înregistrate la nivel european. În cele mai performante spitale europene se raportează o incidenţă a infec-ţiilor de 5-7%. În spitalele nemţene, incidenţa este de sub 1% pe an.
Nici anul acesta, potrivit datelor înregistrate de Direcţia de Sănătate Publică, spitalele nu au depăşit ştacheta de 1%. De la începutul anului şi până în luna septembrie au fost numărate 141 de IAAM, cu 8 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar două spitale au înregistrat o creştere a infecţiilor intraspitaliceşti. Este vorba despre Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani, de la 9 cazuri, la 28 de cazuri (cea mai mare diferenţă raportată) şi Spitalului Municipal de Urgenţă (SMU) Roman, care a raportat 49 de infecţii, cu 7 mai multe faţă de anul trecut. În rest, numărul cazurilor raportate a scăzut. La Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ au fost contorizate 56 de infecţii. Ceea ce înseamnă cu 15 mai puţine faţă din 2016. Spitalul Târgu-Neamţ a numărat cu un caz mai puţin, Spitalul „Sf. Nicolae“ Roman a raportat aceeaşi cifră ca anul trecut (2), iar Spitalul Orăşenesc Bicaz nu a înregistrat nicio infecţie.
Nou-născuţii, printre primii predispuşi la infecţiile intraspitaliceşti
Aşa cum reiese din datele oficiale, cele mai multe infecţii au fost consemnate de secţiile Chirurgie şi Neonatologie. Spitalul Judeţean şi SMU Roman au, până acum, 18 infecţii în dreptul secţiilor Chirurgie şi 17 la neonatologie. De remarcat că, Neonatologie de la Spitalul Judeţean a raportat doar 6 cazuri, cu jumătate mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La aceeaşi unitate spitalicească, următoarele secţii pe lista cu infecţii luate din spital sunt Urologie – cu 5 cazuri şi Anestezie şi Terapie Intensivă – cu 4 cazuri.
Cauzele subestimării numărului real al infecţiilor în unităţile medicale din România, aşa cum apar ele enumerate în studiile de specialitate, sunt: teama de sancţiuni; criteriul de evaluare a activităţii ma-nagerului unităţii; suprasoli-citarea spitalelor; lipsa resurselor umane de specialitate – medici epidemiologi şi deficitul de personal medical instruit pentru asigurarea activităţilor de prevenire şi control al IAAM; aderenţa scăzută a personalului la măsurile de prevenire, respectarea recomandărilor conform ghidurilor şi protocoalelor; lipsa procedurilor specifice de lucru sau neaplicarea acestora de către personalul medical; absenţa autorităţii medicului epidemiolog / directorului medical responsabil asupra deciziilor managerului / şefilor de secţie / personalului medical; externalizarea laboratoarelor de microbiologie care deservesc spitalele; deficienţe în diagnosticul microbiologic; utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor.
Reamintim că, Spitalul Judeţean şi Spitalul Municipal Roman fac parte, alături de alte spitale judeţene din ţară, dintr-un studiu în urma căruia se doreşte elaborarea unor politici de utilizare corectă a antibioticelor şi protocoale menite să prevină eventualele izbucniri epidemice. O primă etapă a „Studiului de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a consumului de antibiotice“ a avut loc în luna iulie, iar o a doua se desfăşoară în această lună. Studiul a fost comandat de Institutul Naţional de Sănătate Pu-blică, din cadrul Ministerului Sănătăţii, ca urmare a recomandărilor Consiliului European privind siguranţa pacienţilor. Cu alte cuvinte, se încearcă estimarea numărului real de infecţii asociate asistenţei medicale, a condiţiilor de apariţie şi a tipurilor de infecţii. Deşi studiul este considerat necesar şi de reprezentanţii unor spitale, care sunt de părere că infecţiile intraspitaliceşti sunt subraportate, este greu de crezut că acesta va scoate la suprafaţă datele veridice ale problemei. Mai ales în urma unui studiu anunţat şi programat.
De ce „s-au înmulţit“ infecţiile la Bisericani
„La sfârşitul anului trecut, legat de infecţiile asociate actului medical, au mai intervenit nişte modificări, respectiv de supraveghere şi de control, mai bune, a acestor infecţii. Ca urmare a unei urmăriri atente a evoluţiei stării pacientului, cu colegii medici, a Laboratorului, cu ajutorul unor teste fidele am pus diagnosticul. S-au făcut şi unele rectificări la nivelul legislaţiei, s-au schimbat unele definiţii la diagnostice pe diferite tipuri de boli infecţioase. Este important şi aportul medicilor, care au înţeles mai bine, pentru că au fost instruiţi cu noile metodologii şi atunci am obţinut o cola-borare mai bună.“ – Elena Mucileniţa, medic primar epidemiolog.
(Marian TEODOROF)
