Taxa anti-furt

l patronii firmelor înfiinţate până în iunie 2012 trebuie să-şi facă evaluarea riscului la securitatea fizică în propriile societăţi l scopul oficial al auditului este reducerea infracţionalităţii, prin amenajarea spaţiilor de producţie în aşa fel încât infractorii să fie ţinuţi la distanţă l analiza de risc devine condiţie obligatorie pentru participarea la licitaţii l nerespectarea acestei obligaţii se pedepseşte cu amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei l cea mai ieftină evaluare ajunge la 1.000 de lei l în judeţul nostru sunt vizaţi 1.192 de agenţi economici l evaluarea de risc este valabilă doar trei ani

Până anul viitor, administratorii de firme, mai mici sau mai mari, înfiinţate până în iunie 2012, indiferent că au sau nu profit, trebuie să scoată nişte bani din buzunar, pentru o evaluare de risc la securitatea fizică. Este vorba despre un audit care, evident, se face contra cost, iar cei care nu-şi îndeplinesc această obligaţie riscă amenzi usturătoare. Mai mult, analiza de risc va deveni, din 2016, o condiţie obligatorie pentru parti-ciparea la licitaţii. Indiferent că este vorba despre o covrigărie, un chioşc sau de o ditamai uzina, chiar dacă are contract cu o firmă de pază, această analiză de risc tot trebuie făcută. De exemplu, pentru un banal chioşc de vânzare a ziarelor, o astfel de evaluare ajunge la aproximativ 1.000 de lei. Scopul oficial al auditării este reducerea infracţionalităţii prin obligarea patronilor de a-şi asigura paza eficient. Dacă pentru deţinătorii de societăţi este o cheltuială în plus, pentru evaluatori este un venit destul de consistent, ţinând cont că în judeţul nostru este acreditat de Poliţia Română doar un singur astfel de evaluator, care ar trebui să se ocupe de toţi cei 1.192 de agenţi economici vizaţi. Problema este că, odată făcută această analiză de risc, lucrarea este valabilă doar trei ani, după care trebuie reînnoită, tot pe bani, bineînţeles.

Tarife negociate

Obligaţia impusă agenţilor economici a apărut după transpunerea în legislaţia română a unor directive europene. Ne referim aici la Legea 333/ 2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi normele de aplicare aprobate prin HG 301/ 2012. Astfel, s-a stabilit că agenţii economici, atât PFA-uri cât şi societăţi comerciale, trebuie să-şi pună la punct capitolul „Risc Management“, drept pentru care să apeleze la un evaluator autorizat. Acesta are obligaţia de a verifica toate punctele de lucru ale firmei şi de a impune efectuarea unor amenajări care să asigure protecţia bunurilor. Însă aceasta nu este gratis. Tariful este stabilit prin negocierea directă între prestator şi beneficiar, aşa că diferă de la un obiectiv la altul. Potrivit legii, au nevoie de analiza de risc la securitatea fizică „ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi“.

Un singur evaluator în judeţul nostru

Legea stabileşte că analizele de risc la securitatea fizică se întocmesc de experţi înscrişi în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică (RNERSF), iar până anul trecut în judeţul nostru era înscris doar evaluatorul Ştefan Gaşpar, de la Cocktail Security Piatra-Neamţ.

Aşa cum precizează poliţiştii, în baza evaluării se stabilesc şi dimensionează măsurile de securitate ce trebuie implementate la fiecare obiectiv, urmărindu-se reducerea riscurilor la un nivel acceptabil. Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă (municipiu, oraş, comună) pe baza datelor statistice privind tâlhăriile şi furturile din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent. În judeţul nostru, coeficientul de criminalitate, pentru 2014, a fost de 10,22, fiind caracterizat ca „scăzut“. Totodată, la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP), patru localităţi au fost identificate cu coeficienţi de criminalitate medii: Alexandru cel Bun, Dumbrava Roşie, Mărgineni şi Săvineşti. De asemenea, risc infracţional ridicat a fost înregistrat în municipiile Piatra-Neamţ şi Roman, precum şi în oraşele Târgu-Neamţ, Bicaz şi Roznov. De cealaltă parte, au fost identificate şi 21 de localităţi în care coeficientul de criminalitate a fost zero. Cele mai sigure comune sunt: Agapia, Bahna, Bicazu Ardelean, Boteşti, Bozieni, Costişa, Dochia, Drăgăneşti, Dragomireşti, Farcaşa, Gâdinţi, Moldoveni, Oniceni, Pânceşti, Podoleni, Rediu, Români, Ruginoasa, Ştefan cel Mare, Urecheni şi Valea Ursului. În celelalte comune nenominalizate au fost identificaţi coeficienţi de criminalitate care pleacă de la 9,78% şi ajung la 68,49%.

Ce face evaluatorul?

Aşa cum precizează poliţiştii, care trebuie să colaboreze cu evaluatorul, analiza de risc la securitate fizică înseamnă stabilirea vulnerabilităţilor dintr-un obiectiv, oricare ar fi el, scoaterea la suprafaţă şi tratarea lor.

„El trebuie să identifice situaţiile de risc, să le evidenţieze, să le vadă, să le simtă şi să le trateze. Este vorba de un standard impus de Uniunea Europeană, prin care fiecare societate, indiferent de natura ei, are obligaţia să îşi identifice ameninţările, care pot pune în pericol integritatea şi securitatea persoanei, şi sau a valorilor deţinute şi de a stabili măsurile necesare pentru contracararea lor. Credem că aceste norme au apărut tocmai pentru ca obiectivele şi persoana fizică în legătură cu obiectivul, să aibă o oarecare siguranţă. Dacă este un obiectiv de la stradă, pe evaluator îl interesează împrejmuirea, ce gard are, dacă sunt breşe, clădirea în sine, modul de pătrundere, altul decât cel stabilit în mod normal, uşă de acces, uşă de la magazie şi persoanele care au legătură cu obiectivul. De exemplu, la un restaurant, evaluatorul este interesat de la administratorul societăţii şi până la cei care vin şi aduc marfă, sau oricare dintre cei cu care patronul colaborează într-un fel sau altul“, a explicat un ofiţer al IJP.

HG 301/ 2012 prevede că lipsa analizei de risc la securitate fizică, se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei, precum şi faptul că Poliţia este cea care trebuie să verifice dacă patronii s-au auditat. Oficial nu există o statistică în acest sens, însă este foarte probabil ca numărul celor care şi-au rezolvat problema să fie mic, întrucât în mediul de afaceri judeţean nu se ştie mare lucru despre acest subiect. „Evaluare la ce? Nu ştiam despre asta. Aud acum. O să mă interesez, iar dacă aşa zice legea, asta e! O s-o fac şi pe asta“, a spus patroana unui magazin second-hand din Piatra-Neamţ. „Glumiţi poate?! Statul nu mai ştie cum să ne bage mâna-n buzunar? Cum să plătesc 1.000 de lei unuia care vine, se uită, şi-mi spune să-mi pun gratii la geam sau să-mi cumpăr seif?“, a replicat un alt administrator de firmă.

Mai puţine furturi din societăţi

În anul 2014, la nivelul IJP au fost sesizate 7.985 de infracţiuni contra patrimoniului, cu un număr de 556 fapte mai puţine decât în 2013. Dintre acestea, 5.334 au fost furturi, iar 196 tâlhării. Comparativ cu 2013, a fost observată o scădere (247 de fapte) a furturilor din locuinţe dar şi din societăţi comerciale cu 72 asemenea fapte. “Cele mai multe au fost furturi de subzistenţă, în speţă de pe rafturi sau săvârşite în timpul programului de funcţionare a societăţilor comerciale. Una din cauzele şi împrejurările ce au determinat săvârşirea de infracţiuni mai grave din această sferă a fost inexistenţa unui minim de măsuri de protecţie din partea unor comercianţi sau persoane care deţin sau transportă valori, transformându-se în multe cazuri în victime sigure. De asemenea, infractorii acţionează cu o mai mare libertate, dată fiind aglomerarea urbană şi posibilitatea acestora de a locui fără forme legale în judeţ. Totodată, au fost şi fapte comise de minori, care nu răspund penal şi pentru care lipseşte un sistem eficient de ocrotire şi educare“, a explicat comisarul-şef Paul Tablan, comandantul IJP.

(Mihai SAVA)